Concert Dragobete Tapinarii Fara zahar

Concert Dragobete Tapinarii Fara zahar

marți, 8 februarie 2011

Povestea lui Dragobete

Deşi este o sarbatoare cu data fixa, exista variante zonale care se petrec la date diferite. I se spune Cap de Primavara. Nu se prea ;tie cine este acest Dragobete. In unele legende apare ca fiu al Babei Dochia, in altele are calitatea de cumnat al lui Lazarica cel mort din dor de placinte. Este tanar si, de aceea, este protectorul dragostei si al indragostitilor. A fost comparat cu Eros si Cupidon. De Dragobete se imperecheaza pasarile incep sa-si construiasca un cuib. Fetele si baietii merg la padure sa culeaga ghiocei şi sa adune apa din zapada netopita.

Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolica, fiind un barbat chipea, un neastampărat şi un navalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor care se intalnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul.
În aceasta zi satele romanesti rasunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele saruta fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. În sudul Romaniei, fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.
Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua in care trebuiau sa aiba grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului. In aceasta zi nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul. Fetele mari strangeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zanelor, iar apa topita era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.
preluare www.culture2share.blogspot.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu